[
Simbolica
] [
Mitologie
] [
Psihologie
] [
Fizic
] [
Tipuri
mixte de nativi ] [
Aparenta
] [
Profesia
]
Mitologie
Ad
augusta per augusta
Traditia
sanscrita face din Varsator un semn destinat
incheierii ciclurilor cosmice, de orice natura
ar fi ele. E vorba de dizolvarea, de lichidarea
universului sub aspectul formelor sale vizibilc.
Intr-adevar, in Capricorn, constatasem ca anima
a intrat in materie, unire in mod firesc favorizata
de forte de coeziune pe care sanscrita o desemna
drept Fohat, care corespunde in mod sensibil
cu Erosul grec.
Tot ceea
ce exista si, pe un plan oarecare, se poate
integra formal - de la ceea ce ramine in starea
mintala din emotii sau senzatii, pina la ce
este contestabil materialmente - corespunde
lui Fohat. Dar caracteristica sa devine, de
la integrare, faptul ca tinde spre o noua separare.
Substraturile materiale se vor disocia, vor
suferi marea contopire transformatoare in semnul
urmator, Pestii, care fagaduieste un nou stadiu
in evolutia universala.
Denumirea
sanscrita a semnului, Khumba, inseamna paisprezece;
el sintetizeaza, intr-adevar, manifestarea integrala
a celor sapte planuri ale constiintei, fiecare
din ele posedind un dublu aspect: anima-forma,
vertical-orizontal-pozitiv-negativ, masculin-feminin
etc. Aceste puncte de manifestari, numite Loka,
erau inzestrate cu paisprezece Manu, spirite
insarcinate cu remanierea evolutiva a acelor
Loka in vederea dezvoltarii curbei ascendente,
in armonie cu scopurile divinitatii. Este tot
un aspect al ambivalentei inerente semnului
si care se va regasi adesea in paginile ce urmeaza.
Tipurile
mai individualizate ale fortelor despre care
a fost vorba pina acum, si anume Leu, sufera
o universalizare si se ajunge la un stadiu precosmic.
In aceeasi ordine de idei figureaza analogia
diferitelor Paradisuri (cele sapte Ceruri) recompensind
pe fiecare in functie de nivelul atins de dezvoltarea
constiintei sale.
In toate
traditiile, o notiune a potopului universal
prezida dizolvarea formelor vii. Ni se arata
zeii, amenintati de potop, nemaiavind altceva
de facut decit sa se inalte din Loka in Loka
pentru a gasi adapost, spre un plan mai subtil
decit cel al fortelor materiale. Saturn, devorindu-si
copiii, era arhetipul acestei detentii, acestei
compresii, din care Uranus, stapin al Varsatorului,
va fi eliberatorul. De notat ca hieroglifa planetei
e verticala; cea a Varsatorului, orizontala,
canalizeaza, obiectivind-o, aceasta forta de
expansiune care se poate suprapune peste modernul
elan vital intr-o lume in care Saturn si Capricornul
implica fatalitatea incarnarii fortelor, Uranus
si Varsatorul aduc speranta unei eliberari de
piedicile materiale. Saturn este si Timpul,
in vreme ce Uranus transcende timpul, scapa
din el, fiind dincolo de septenarul planetelor.
Asadar, fara o masura de durata, este instantaneu,
transcendind si mintalul, asa cum il cunoastem
noi pe Pamint. El actioneaza brusc, inopinat,
insolit, rupind, separind, reinsufletind constiinta
mentinuta inchisa, paralizata intr-un tipar
material care o destineaza inertiei.
Miturile
egiptene relateaza fragmentarea (in paisprezece
bucati) a virilitatii lui Osiris, cazut in Nilul
fertilizator. Se stie ca, deoarece Etiopia era
pe atunci neexplorata, acest fluviu avea reputatia
ca transcende necunoscutul dincolo de sfere.
Iar Nilul, dirijat de zeul Hapi, analog lui
Cronos-Saturn, devine aici simbolul manifestarii
a ceea ce era latent. El reprezinta si protectia
germenilor vietii in epocile de viitura. In
momentul descresterii apelor, apare un ciclu
de fertilitate, generatoare a recoltelor de
a doua zi. Fragmentarea semnifica abandonul
fortelor de coeziune vitala care legau formele
de Cosmos, ceea ce atrage dupa sine dizolvarea
materiei.
Iata-1
deci pe cel de-al unsprezecelea ochi din lantul
zodiacal legat de cele precedente. Fermecatoarele
legende greco-latine devin astfel mai clare
si mai frapante. In definitiv, la inceputul
semnului, Uranus a varsat apa vietii universale
peste materia insufletita, elaborind planurile
precosmice pentru acele Loka ale caror localizari
diferentiate le va distruge apoi. La sfirsit,
arca terminala va culege elementele dezintegrate.
Izvoare,
cai si amfore sint accesoriile legendelor Varsatorului,
in acord, atit cu hieroglifa, cit si cu caracterul
calului, evocat deja in legatura cu Sagetatorul,
spre a uni Sus cu Jos. Ne duce cu gindul la
cuvintele lui Hermes: Ceea ce este Sus e ca
ceea ce este Jos, ceea ce este Jos e ca ceea
ce este Sus, intru slavirea Unitatii (cosmice).
Sa incepem
cu Caliroe, al carei nume inseamna: cea care
se scurge armonios. Ea devine sotia lui Erihtonos,
cind acesta, dupa tribulatiile sale, a dobindit
intelepciunea suprema al carei paznic devine.
Fiica lor, Oreitia, imbina astfel armonia formelor
cu cea a izvoarelor emotiilor si senzatiilor,
vibrind in totalitate, spune mitul, la muzica
Universului. Intr-o zi, pe cind se ducea sa
ia apa, cu amfora pe umar, Poseidon-Neptun,
zeul Apelor, avertizat de freamatul undelor,
a venit s-o priveasca de departe. Uluit de frumusetea
ei, s-a intrupat intr-un cal; si ea a fost metamorfozala
intr-o iapa splendida, iar unirea lor s-a savirsit
in ceruri, iar Oreitia a dat drumul amforei.
Oreitia este inlocuita pe pamint de doi cai,
nascuti din Zefir si Podarge. Unul, Xantos,
e de culoarea aurului, cum o indica si numele
sau, imagine a transfigurarii fericite; celalalt,
Balio, este negru cu copite albe, simbol al
densitatii viselor construite pe realitati minime.
O intreaga ambivalenta se poate inalta plecind
de la dualitatea aceasta.
Tot ambivalenta
regasim si in legenda lui Ganimede-Deucalion,
efebul care a inlocuit-o ca paharnic pe tinara
Hebe, la masa zeilor. Intr-adevar ea s-ar fi
comportat, se spune, destul de indecent, iar
Jupiter, tatal ei, i-a retras acest privilegiu.
Cit despre Ganimede, era fiul lui Troos care
domnea in Dardania (mai tirziu, Troia). Troos
1-a trimis pe Ganimede in Lidia, ca sa-i aduca
jertfa lui Jupiter. Acesta 1-a remarcat pe tinar.
Dar Tantal, regele Lidiei, 1-a rapit ca sa-l
tina pe linga sine, ceea ce a provocat un razboi
intre cei doi regi. Mai tirziu, pe cind Ganimede
se afla ta vinatoare pe muntele Ida, Jupiter
s-a preschimbat intr-un vultur ca sa-1 atraga
in cer si sa-l substituie Hebei, devenita slujitoare
a mamei ei, Iunona, careia ii inhama carul.Iarasi
un cal si izvoare! In Varsator se gaseste o
constelatie numita Pegas. Calul inaripat facuse
sa tisneasca de sub copita sa izvorul Hippocrene,
de unde veneau sa bea Muzele. Este important
sa observam ca ele sint analoge cu Manu si domeniile
lor in cele sapte Lote; dar sint in numar de
noua, ceea ce poate sa corespunda unei stari
de civilizatie mai avansate. Intr-adevar, ele
prezidau muzicii Sferelor si starilor de diferentiere,
pe diverse planuri, a energiei vitale de origine
divina. Aceasta putinta de a veni sa se adape
la izvoarele vietii i-a facut pe greci sa admita
ca ele erau inspiratoarele diferitelor arte.
Ceea ce
ne duce la mitul Atena-Minerva: intelepciunea
suprema. Hera-Junona, sotia lui Jupiter, detestind
infatisarea respingatoare a fiului ei Hefaistos-Vulcan,
il izgonise din Olimp. Chinuit de un complex
de frustrare, devenit stapinul atelierelor de
faurar ale lumii vulcanice, el il urmarea cu
recriminari pe tatal sau Jupiter. Excedat, dar
si miscat, acesta i-a oferit in cele din urma
realizarea unei dorinte: Vulcan a dorit sa se
insoare cu Atena, pe care o extrasese chiar
el, cu toporul, din creierul lui Jupiter, dar
care, inarmata la nastere, trecea drept inaccesibila,
intruchipind intelepciunea suprema. Autorizat
de Jupiter, Hefaistos a incercat sa se uneasca
- dar fara rezultat - cu Atena, si a fecundat
Terra (Geea). Este vorba deci de un etan al
materiei disgratiate si grosolane care cauta
sa se inalte si sa se imbine cu cele mai eterate
calitati. Esecul si deceptia subliniaza neputinta
mediocritatii lovindu-se de natura speciala
a fortelor inviolabile superioare. Astfel, in
ciuda elanului sau spre infinit si cu toata
autorizatia zeului, omul, recazind la pamint,
trebuie sa se multumeasca sa fecundeze materia.
Legenda
satisface totusi speranta de ascensiune, de
vreme ce Atena e cea care accepta, din miinile
deei, copilul, rod al acelei uniri, spre a-i
permite sa transceada conditia umana, hranindu-l,
fara stirea zeilor, din intelepciunea ei. E
vorba de Erihtonos care mai tirziu avea sa se
uneasca, el insusi, cu Caliroe. Ascuns de Atena
intr-un cufar, a fost incredintat celor trei
fiice ale lui Cecrops, preotese ale templului
zeitei; acestea au teecut peste interdictia
Atenei si, de indata ce au deschis cufarul,
au innebunit. Initierea nu este deci de dorit
decit plecind de la un anume grad de evolutie
prevazut de intelepciunea Atenei.
Daca ar
fi posibil sa se rezume Varsatorul intr-o scurta
formula, am alege zicala latineasca: Ad augusta
per angusta. Este gitul amforei, este Poarta
fagusta a lui Gide, dar care poate sa duca la
piscuri.
Varsatorul
reprezinta, in universal, constiinta.
