Simbolica

Invitatia la calatorie

In fiecare an, cind, in perioada cuprinsa intre 22 noiembrie si 20 decembrie, Soarele parcurge cel de-al noualea semn zodiacal, Sagetatorul, ne aflam in ultima faza a toamnei, precedata de lunile Balantei si Scorpionului, si ne indreptam spre Capricorn, care inaugureaza anotimpul iernii.

Inutil sa ne orientam spre constelatia Sagittarius sau sa evocam stralucitoarea stea Antares care scinteiaza cu luminita ei puternica la marginea semnului. Sagetatorul este pentru noi portiunea zodiacala cuprinsa pe ecliptica intre 240° si 270° longitudine, punct unde se incheie cel de-al treilea cvadrant si unde Soarele isi atinge maximum de declinatie sudica. Este deci in strinsa legatura cu cea de-a treia si ultima faza a toamnei.

In natura, dupa caderea frunzelor si marea suferinta a unei vegetatii care se stinge in Scorpion, totul se linisteste, reintra in ordine; decembrie e luna unui anume repaus inainte de sosirea intinsei promoroace si a frigului crincen din Capricorn.

Semnul este reprezentat de figura, binecunoscuta in mitologie, a centaurului, al carui trup, in partea inferioara, este de cal, iar in partea superioara, de om care tine in mina un arc incordat cu o sageata gata sa porneasca. Hieroglifa prin care este inscris in cercul zodiacal se multumeste sa evoce sageata orientata in sus, intr-un unghi invecinat cu 45°, si taiata de o linie perpendiculara pe punctul sau median. Se degaja simbolica unei miscari care pleaca dintr-un centru si se indeparteaza de el, a unui elan de expansiune in directia ascendenta, retinuta insa de greutatea liniei care intretaie sageata. In cele doua linii care se intretaie ghicim imediat natura dubla a semnului, evocata de altfel si de corpul mixt al centaurului, pe jumatate cal, pe jumatate om. Cele patru copite se sprijina pe sol de unde, precum Anteu, centaurul isi trage forta originara; dar in acelasi timp capul i se inalta catre cer, ia sageata e orientata spre stele. Si putem adauga ca, pentru om, calul este ceea ce e, pentru sageata, arcul. Intr-adevar, partea animalica reprezentata de ce simbolizeaza forta instinctiva pusa in slujba omului care o folosestc intr-un scop elevat: centaurul este cea mai frumoasa imagine a transmutarii valorilor, a sublimarii, a trecerii de la uman la suprauman. In legatura cu aceasta atragem atentia ca in Omul-Zodiac, unde fiecare semn corespunde unei parti a trupului omenesc, Sagetatorul reprezinta coapsele: acolo se concentreaz energia Sagetatorului, care se precizeaza in sensul puterii calaretului, investit cu forta nobilului animal, cind face corp comun cu calul, stringindu-si picioarele pe flancurile acestuia.

Este limpede ca centaurul reprezinta simbolul unirii sau al sintezei naturii animale cu natura spirituala: trup si suflet, jos si sus, materie si spirit, posesiune paminteasca si aspiratie divina, subconstient si supraconstient...

Sagetatorul isi extrage energia din opera de fermentatie a predecesorului sau; el opereaza chiar o proiectie a ceea ce a adunat Scorpionul prin propriile sale incercari; dar tot ce a trait acesta in lupte interioare va cheltui si trai Sagetatorul in lupte exterioare; va proiecta energiile mobilizate de Scorpion spre a le sorti unui scop. Aici isi capata intregul sens sageata zvirlita de centaur. Ea reprezinta o actiune transmisiva, mai mult sau mai putin justa si rapida; ea este, dupa Senard, instrumentul care leaga arcasul de tot restul, subiectul actiunii de obiectul pe care si-1 propune si asta gratie vederii clare de care depinde tintirea corecta. Dorinta si ambitia Sagetatorului, precizeaza Jean Carteret, "este sa lege proximitatea de departare; se pune problema, in cazul lui, sa ajunga sau sa atinga, in timp ce la Berbec nu conta decit plecarea. Sageata Sagetatorului va fi indrazneala gindirii metafizice exprimata de turnurile catedralelor." Dinamism orientat spre nemarginire, intr-acolo ne conduce sageata. Iar cind abatele Carl de Nys transpune aceste valori in limbajul credintei, el declara: "...de vreme ce este elanul gindirii celei mai inalte, e si un simbol ioanic; ajunge sa ne amintim primul capitol din Evanghelia dupa Ioan. Este, prin miscarea care e esenta, si un simbol al elanului apostolic si nu e deloc intimplator faptul ca, pe timpanul Bisericii noastre ideale, se afla, sub cele douasprezece semne ale zodiacului, figurile celor doisprezece apostoli care corespund acestor semne si merg pina la limitele lumii explorabile ca sa anunte vestea cea buna."

Sa ne mai miram ca Sagetatorul este un semn de Foc? In triunghiul zodiacal al acestui element vine in ultimul rind, ca o incheiere, dupa cele doua precedente. Daca primul, Berbecul, reprezinta focul originar in toata forta lui animalica, creatoare si distrugatoare, anarhica, oarba, de nedomesticit, la bine si la rau; si daca Leul, cel de-al doilea, simbolizeaza focul stapinit, flacara domesticita, forta de foc orientata in folosul Eului, Focul-mutabil al Sagetatorului reprezinta declinul simultan cu adormirea focului vietii. In masura in care atinge solstitiul de iarna, soarele din Sagetator se gaseste in situatia de iradiere fizica cea mai slaba si exprima abdicarea de la focul individual, de la focul leonin consacrat magnificentei eului. Dar iradierea vitala nu se stinge, asa cum nici Soarele nu se stinge cind apune; disparut dintr-o emisfera, marele astru permanent o lumineaza pe alta, iar declinul material este compensat de o ascensiune a spiritului. S-ar putea compara focul Berbecului cu libidoul tinarului, cel al Leului, cu forta adultului cvadragenar, si cel al Sagetatorului, cu dinamismul special care insufleteste pe sexagenar. Declinul vitalitatii fizice incepe sa se faca simtit; caldura se retrage din viscere ca sa anime sufletul, in folosul unei mari libertati fata de pulsiunile instinctive: se produce o decantare a aspiratiilor spirituale. Acest foc al Sagetatorului nu mai indeplineste asadar o misiune de individualizare, individul aflindu-se in declin, ci se afla in serviciul unei experiente "transindividuale"; esenta sa purificata e destinata elanurilor spirituale: este foc purificator, foc de iluminare, foc sacru, analog flacarii care se inalta, sagetii care leaga natura de transcendenta.

Nu trebuie sa uitam ca cel de-al treilea cvadrant al zodiacului aduce suprematia colectivismului asupra individualismului, dominatia societatii asupra personalitatii. In Balanta, se formeaza cuplul; in Scorpion, el se uneste, iar in ;Sagetator isi gaseste idealul. In aceasta ultima etapa, departarea triumfa asupra proximitatii; este momentul marilor aventuri in regate vaste, al cruciadelor si al pelerinajelor, ora cind triumfa cautarea absolutului si valorile eterne. De fapt, putem detasa doi mari Sagetatori: introvertitul, care are darul filozofic de a vedea departe sau nevoia explorarii spirituale profunde, si extravertitul, cuprins de pasiunea de a parcurge spatii intinse, de a acoperi orizonturi vaste. Unul isi incordeaza muschii si-si intinde arcul pe verticala; celalalt, pe orizontala.

II vom intelege mai bine pe Sagetator daca il comparam cu opusul sau, nativul din Gemeni. In cel de-al treilea semn, subiectul construieste o tesatura strinsa de conexiuni apropiate cu lumea care il inconjoara, bazindu-se pe logica, pe ratiune; in al noualea semn, il vedem sacrificind proximitatea in favoarea departarii, pentru a stabili conexiuni cu bataie lunga care sa-i integreze firea in valorile sociale si spirituale; e vorba de o depasire a individualitatii care raspunde intr-o lume metafizica. Sintem in prezenta.a doua universuri opuse si complementare. In Gemeni, constatam domnia dualitatii prin diferentiere: separare si atasament, diviziune si asociere; este vorba de coexistenta unor stari opuse: individualism si sociabilitate, independenta si fraternitate, concurenta si asociere... In Sagetator, dimpotriva, observam domnia unificarii, a fuziunii, a sintezei; subiectul este in acelasi timp animal si om, instinctiv si rational, pasionat si chibzuit, pamintean si ceresc; este vorba de o totalitate (si nu o dualitate) care se poate sesiza in unitatea suverana. Daca am cauta niste imagini adecvate ca sa-i caracterizam, am asimila, impreuna cu Maurice Munzinger, pe Gemeni cu icul care se infige in trunchiul copacului spre a-i sparge unitatea si pe Sagetator cu arcada, cu bolta romantica, viaductul, podul, tot ceea ce invaluie, leaga, uneste un punct cu altul prin mediere. Iar daca cercetam simbolurile care ii definesc pe unul si pe celalalt, vom spune ca pentru Gemeni caduceul, cu valorile sale dialectice, este ceea ce e vulturul pentru Sagetator, vulturul vazut aici in valoarea sa olimpiana, cu aripile larg deschise: amploare de vederi, vointa suverana, proiecte cu bataie lunga, vasta sinteza, seninatate, zbor planat...

Daca Sagetatorul evoca vulturul imperial, el isi dovedeste astfel apartenenta planetara la Jupiter, planeta cea mai voluminoasa care inconjoara Soarele si se roteste pe axul ei vertical cu maiestate, luind cu sine in cursa numerosii sateliti. Nimic nu il poate simboliza mai bine decit acest astru, prin amploare si forta, pe magistru, omul sigur de sine, in deplina posesie a mijloacelor sale, stapin pe el, in acord cu ordinea stabilita, cu legea, solicitat in directia intelepciunii, dar animat inca de pasiune. Jupiter constituie un principiu de coeziune, de coordonare; si el tinde sa contopeasca intr-o unitate globala pamintul si cerul, umanul si divinul si acesta e sensul care se poate da legaturilor lui Zeus cu femei muritoare, legaturi din care se nasc eroi. El este ordonatorul lucrurilor, reprezentant al ordinii, al legii, al justitiei, pe scurt, al puterilor publice. Statisticianul Michel Gauquelin a evidentiat frecventa speciala a rasaritului si culminatiei sale la nasterea a 500 de deputati dintr-o Camera franceza si a 676 de mari sefi militari. El a mai demonstrat aceeasi relatie la nasterea a 500 de actori; de fapt Jupiter e, de asemenea, "reprezentativ"; este vorba de un proces de extroversiune, de afirmare spectaculara, care ajunge 1a conventional, la academic, la pompos cind esueaza in forta sa de unificare: neputind sa contina, se umfla. Din punct de vedere caracterologic, isi leaga numele de tipul jovial, expansiv, spontan, increzator, euforic, generos, liberal, optimist, deschis socialmente si mincacios, intr-un cuvint, plin de vitalitate. Pe de alta parte, este asociat cu destinderea, cu pacea, cu ordinea. La 11 noiembrie 1918 alcatuia cel mai frumos aspect posibil (un trigon) cu Soarele, pe care il repeta la 8 mai 1945...

Astrologul se afla deci in prezenta unui complex Sagetator-Jupiter si trebuie sa mai includa in acest ansamblu de valori analoage un al treilea factor - Casa a IX-a, omoloaga a celui de-al noualea semn (orice ocupare a acestei Case de catre astri intarind perechea semn-planeta) - care are legatura cu domeniul vastelor orizonturi. In sensul extroversiunii, indica tocmai marile calatorii, expeditiile si explorarile, coloniile si strainatatea, departarea. Iar in sensul introversiunii, este in raport cu conceptiile, opiniile si aspiratiile culturale, indeosebi morale, religioase si metafizice.

Sa vedem acum particularitatile aduse de prezenta astrilor in semn: Ascendentul si Soarele in Sagetator il valorizeaza pe acesta fara a-1 califica in mod special.

Luna in Sagetator da elanul de zbor in inaltimi, dragostea de calatorii, de aventura (D'Annunzio, regina Cristina a Suediei, Guynemer, Lindbergh, Surcouf) sau nevoia de ideal, aspiratia sentimentului spre pasiunea filozofica (Beethoven, Brahms, Nietzsche).
Mercur in Sagetator denota tot dragostea de calatorii, de spatiu, de orizonturi indepartate (Bougainville, Alain Gerbault, Guynemer, Kipling, Lesseps, Mermoz, Suzy Solidor); gustul pentru limbile straine sau pentru contactele cu strainatatea (Zamenhof) sau inteligenta Sagetatorului care imbratiseaza ansambluri si planeaza peste ideile generale, vederile filozofice (Bayle, Beethoven, Chenier, Engels, Franck, Kipling).

Venus in Sagetator da avint aspiratiilor afective in cautarea infloririi estetice, morale sau a idealului spiritual (Churchill, Charles de Gaulle, Doamna de Maintenon, Manet, Monet, Spinoza).

Marte in Sagetator isi orienteaza agresivitatea in directia principiilor morale si filozofice, revizuite si criticate (Bayle, Diderot, Eluard, Engels) sau da stralucirea marilor actiuni, a dinamismelor infocate, adesea inspirate de spiritul de insurectie (Berlioz, Clemenceau, Conde, Honegger, Lesseps, Lyautey, Nero, Pilsudski).

Jupiter in Sagetator simte nevoia sa iradieze o bunatate generoasa, sau o autoritate care poate la fel de bine sa fie paterna, patronala ori autoritara (Calvin, Clemenceau, Eduard al Vll-lea, Fallieres, Papa Pius al Xll-lea).

Saturn in Sagetator tinde sa afirme personalitatea in sensul unui efort spiritual, al unei asceze, al unei morale, al unei cunoasteri filozofice (Carol al V-lea, Spinoza).