[ Psihologie ] [ Fizic ] [ Tipuri mixte de nativi ] [ Aparenta ] [ Profesia ]

Fizic

Elanurile si caderile

Chipul

Abordind morfologia zodiacala, nu putem trece sub tacere faptul ca ratacim intr-o ignoranta aproape totala. Cu siguranta ca nu ii vom imita pe amatorii care, in anumite cenacluri pariziene unde astrologia "se poarta", precum o moda, se exerseaza sa descopere semnul nasterii pe chip.

Evident, asemanarile izbitoare, ca cele care exista intre prototipul ideal si chipul in miscare al lui Robert Cohen, fost campion al lumii la box (Uranus culmineaza in Berbec, in trigon cu Marte in Leu la Ascendent) sint rarisime. Dar, in lipsa unei copii conforme cu originalul, exista adesea un stil morfologic destul de usor de recunoscut, care tinde sa justifice asemanarea. Exista mai ales o expresie mai evoluata a tipului. Sa remarcam deci evolutia lineara de la fata instinctiva a unui Cohen la cea, deja foarte epurata, a unui Van Gogh, si de la aceasta, inca violenta, la obrazul impacat si umanizat al unui Mallarme, al unui Haydn... toti Berbeci. Aici intra in joc arta subtila a morfologiei.

Tipul Berbecului care isi respecta morfologia (adica nu o tradeaza sau deformeaza printr-o caracterizare planetara sau zodiacala straina) se recunoaste indeobste dupa capul puternic, masiv, proeminent. Si mai specific este profilul foarte convex, cu nasul coroiat, bine conturat, in timp ce cxtremitatea apendicelui nazal e tesita, ceea ce face sa se ridice baza narilor. Toata forta capului se concentreaza la baza fruntii, adesea proeminenta. Ceafa este lata si gitui destul de muschiulos. In general nativul e slab sau subtire, destul de des muschiulos.

Morfologul de scoala franceza, dr A. Thooris, considera animalul Berbec drept un hipermascul. Aceasta constatare confirma implicit faptul ca zodia se afla sub dependenta planetelor masculine: Marte, Soarelc, Pluto si Uranus. Thooris mai insista si asupra capului animalului, caracterizat prin linii con-vexe; apoi linia sprincenelor cste destul de accentuata, in forma de acccnt cir-conflex, iar miscarea generala rcprezentata de nas si proiectia celor doua aripi ale sprincenelor deseneaza vizibil simbolul semnului (a se vedea, de exemplu, portretul lui Mallarme facut de Manet). Mai atragem atentia asupra unei observatii a dr Hermiane facuta in cadrul studiului sau de prosopologie. Acesta semnaleaza ca, intr-adevar, contractia muschiului frontal extern, care ridica sprinceana intr-un mod caracteristic, exprima, psihologic vorbind, sensibilitatea la surpriza si, drept urmare, gustul pentru neastcptat si aventura. Este, dupa cum se stie, o trasatura de caracter specifica Berbecului.

Mersul si mimica

Se recunoaste usor mersul tipului Berbec pe strada: fie ca e in intirziere sau nu, este vesnic grabit si paseste sigur, rapid si decis. Multi umbla cu capul inainte, dind impresia ca dau buzna in fata din dorinta de a-si dobori adversarul, de a da la o parte obstacolul. Exista ceva irezistibil in acest elan.

Stringerea de mina este fenna si rapida, voluntara; uneori chiar striveste mina celui care i-a intins-o. Vocea este imperativa, cu debitul precipitat; stie sa devina convingatoare, dar si acuzatoare. Ochiul sau pofticios arunca ful-gere patrunzatoare; isi tine capul drept si ridicat, trufas, aproape provocator. Gestica sa, vioaie si iute, are ceva noduros, aspru si nervos.

Berbecul are un stil specific care il caracterizeaza chiar si la volanul masi-nii. Se lasa usor prins de betia vitezei. Nu lui trebuie sa i se incredinteze un automobil in rodaj!

Soseaua este pentru el o pista pe care competitiile dintre automobilisti ocupa un loc mai important decit decorul, peisajul si tinta de atins. Nu-i place sa fie depasit si nimic nu-1 enerveaza mai mult decit ambuteiajele.

Demarajul si oprirea sint violente; frinari seci, viraje "pe janta", toate acestea ii sint familiare. Acest conducator auto putin cam nebun, care nu prea respecta codul rutier si a avut destule accidente, are tot interesul sa-si verifice frinele.

Sanatatea

Semnul Berbecului corespunde polului INN al meridianelor chinezesti, este asadar antena sistemului emitator de energie in organism, care comanda musculatura motrice si viscerala, forta.

Cind este caracterizat in mod precis, tipul Berbec e dominat de tempera-mentui bilios care ii dirijeaza sanatatea. De la bilios are vitalitatea, dinamis-mul, antrenul si o anume gratie spontana uneori, forta fizica si o rezistenta destul de mare la oboseala. Aparatul sau muscular dezvoltat se intretine si se amelioreaza prin exercitiu, il face sa traiasca intens prin muschi. Functiile circulatorie si respiratorie, destul de ample, convin unei mari cheltuieli de energie. Metabolismul bazal are tendinta sa fie ridicat, arderile organice fiind une-ori excesive datorita vitalitatii febrile. Adesea nativul Berbec nu reuseste sa adoarma decit dupa un mers prelungit sau un exercitiu destul de intens.

Cind e bolnav, reactiile sale fiziologice sint putemice si rapide, traducindu-se prin puseuri intense de febra si, in general, manifestari acute. Sa remarcam faptul ca acest mecanism ii permite o rezistenfa destul de buna la infectiile microbiene. Zona de sensibilitate se situeaza la cap si la toate organele active ale acestuia: craniu, lobi cerebrali, ochi, urechi, dinti.

Dereglarile de sanatate survin oarecum ca niste accidente in viata nativului. De adaugat ca, prin imiprudenta sa obisnuita (mergind de la fanfaronada pina la curaj adevarat), este mai expus la diferite accidente, chiar la lovituri pe care stie sa le incaseze - decit la boli. Suporta greu ideea bolii la altii si este si el adesea temator in fata mortii.

Imprudentele Berbecului sint de o asemenea natura, incit nici nu are timp sa traiasca, mergind pina la excese sau abuzuri; nu isi menajeaza organismul pe care il incalzeste pina la limita posibilitatilor sale. Multi ard lumi-narea deodata la ambele capete. De aceea, dupa o tinerete dezordonata sau petrecareata, li se intimpla sa cunoasca o imbatrinire rapida care tradeaza uzura latenta. intr-adevar, sint in stare de un efort nelimitat, dar rezistenta poate sa nu fie pe masura, astfel ca socul la retur este sever.

Un Berbec pur a exprimat cu mult umor conceptiile semnului in privinta sanatatii: in lucrarile sale, doctorul Julien Besanson considera ca bolile in-chipuite nu exista, iar bolile reale nu sint periculoase daca le ataci cu convingere. Maxima sa pentru intreaga existenta e caracteristica: Sa nu te opresti! Cum sa nu vezi in asta dorinta de a prelungi primavara, pe care o exprima amanuntit in toate domeniile, si mai cu seama in cel al activitatii sexuale?

Nu vom reproduce decit citeva din titlurile de capitole ale lucrarilor sale, fara ca sa fie nevoie sa spunem mai mult pentru a ilustra influenta zodiei sale:

Cine va duce mai departe faclia? La gura sobei. Dragostea va invinge. Focul sub cenusa. Capatul luminarii

Dr Besangon a adoptat chiar si un panaceu care, dupa opinia sa, trebuie sa vindece aproape tot si sa protejeze de cancer: intr-adevar, este vorba de sulfatul de chinina, folosit in mod obisnuit in starile febrile.

Ar fi lunga o lista cu oamenii celebri din Berbec ale caror accidente sau boli au o legatura directa cu zodia. Sa-1 citam pe Landru, bilios, slab si uzat, hepatic tipic. Napoleon al III-lea, adesea febril, sindrom entero-hepato-renal. Aristidc Briand, care aproape ca nu minca si isi insela organismul fumind necontenit. Lenin, mort de congestie cerebrala; Baudelaire, mort de sifilis cerebral...

In privinta accidentelor, iata-i pe Tamerlan si pe Gambetta: pierderea unui ochi; Zola: mort asfixiat; Henric al II-lea, ucis in duel de o lovitura de lance in ochi; Paul Doumer, asasinat; Albert 1, cadere si rana la cap etc.

Scrisul

Nu exista nici un indiciu constant caracteristic pentru Berbec, dar se remarca, in afara tonalitatii, miscarea generala a scrisului, revelatoare pentru calitatea sa naturala, un mod special, personal, de a reprezenta elanul, impulsul acestui semn. Primavara se recunoaste dupa revenirea rindunelelor sau dupa victoria zilei asupra noptii, a caldurii asupra frigului? Acestea toate, si alte multe inca, puse la un loc, formeaza primavara. lata postulatul astrologic: individualizarca unei calitati generale. Orice statistica ce respinge acest postulat este sterila. M. Gauquelin nu 1-a respins iar cercetarile sale asupra influen-tiei astrilor sint concludente: Marte contribuie in egala masura la nasterea sportivilor, cit si a militarilor, a medicilor. Ce este oare asemanator, pentru cel care vrea sa fie foarte precis, la un ciclist si la un ginecolog? Berbecul se traduce la Zola prin iscalitura focoasa, prin impetuozitatea trasaturilor; la Baudelaire infocarea devine nervozitate, impetuozitatea agitatie febrila a formelor; cu Bismarck regasim forta agresiva, automatismul distrugerii; Vigny, totalitarist pasionat, dar nedesavirsit, il ridica pe Berbec contra siesi, ca pumnalul din sublinierea iscaliturii. In fine, coincidenta fortuita sau intimplare malitioasa (pentru noi, simpla observatie), Mallarme, seful scolii simboliste, adopta o scurta parafa sugerind ideograma Berbecului.

Aportul planetei dominante justifica aceste divergente din sinul aceleiasi familii zodiacale (Berbec-Vcnus, Berbec-Marte, Berbec-Satum etc.). Observatiile noastre trebuie luate ca tot atitea forme posibile, tot atitea maniere speciale de a cuprinde acelasi dinamism. Ne vom margini sa prezentam polimorfismul Berbecului in scris.

Foc mobil

Se semnaleaza adesea prin inclinarea literelor, miscarea ascendenta sau foarte progresiva a rindurilor (scris avintat, dextrogir). in general, el determina o anumita sinuozitate a trasaturii (litere dansante). Sa-i punem in seama finalele ascendente, scinteierile, sclipirile (mici trasaturi vioaie), apasarile bruste (ingrosari localizate), sacadarile, unghiurile ascutite, salturile penitei. Focul disjunge mai degraba literele fara sa fragmenteze totusi scrisul, care ramine omogen in dinamismul sau. Se mai intilneste si un procedeu de legatura mecanica, ceea ce corespunde Berbecului furios, prins in angrenajul actiunii, identificind intentia cu actul, amenintarea cu executia, neacordind incredcre decit sinceritatii sale interioare oarbe. Daca scrisul este excesiv de inclinat si unghiulos, pasiunea se fanatizeaza. Focul nu este lipsit de legatura cu lirismul, cu abuzul de superlative, cu exagerarea.

Exuberanta Berbecilor supravitalizati comunica scrisului un delir entuziast: accentele, barele de la "t", punctele de pe "i" zburatacesc.

Impuls si agresivitate

Tipul clasic Berbec se regaseste in intregime in notiunea de excitabilitate, de precipitare, de lipsa de retinere. Cu conditia sa nu existe un putemic contra-curent inhibitor (anume, dominanta Saturniana), grafismul Berbecului utilizeaza formele in mod traditional considerate drept rezultind din viteza (inclinare, simplificarea literelor, ordonare neglijenta). Ca si Klages, Hegar interpreteaza viteza drept un semn care garanteaza puterea de abstractizare. Parerea noastra este ca abstractizarea, la Berbec, provine din facultatea sa de a sintetiza: a abstractiza inseamna a gasi numitorul comun al unui ansamblu de fenomene; un exemplu il reprezinta Berbecul creator de neologisme. Agresivitatea se repereaza dupa formele care sugereaza gestul de a ataca (finale ascutite), a taia, a fringe, a zvirli, a biciui.

Inceput:

Berbecul deschide un ciclu nou. Afirmarea unei viziuni noi, sau a tendin-tei de a vedea lucrurile cu un ochi de copil care abia invata ce inseamna lumea, ar putea explica sublinierile, ingrosarile de cuvinte (in analogie cu exclamatia, cu suiprinderea). Exista feluri de a scrie de Berbec care traduc, in maniera lor proprie, lipsa oricaror norme, saltul in necunoscut. Dezordinea si simplitatea lor evoca scrisul unui scolar inteligent, dar nedisciplinat care, fiindca nu si-a invatat lectia, cauta sa se descurce prin inventivitate.

Intrucit Berbecul exprima polarizarea energiei spre viitor, el tinde sa-si orienteze scrisul in sus si spre dreapta, adica, in conformitate cu simbolismul spatiului, spre realizarea superioara, dincolo de eu, deasupra mediocritatii. Veritabila multumire a acestui tip se intilnestc in aureola viitoare, eventual postuma, care va consacra lupta sa de azi. Actioneaza spre a-si acoperi amintirea de glorie. Este tipul eroului neasteptat. Mallarmc: "Am murit si am reinviat."

Vestimentatia

Femeia Berbec aspira, mai mult ca oricare alta, sa dea imbracamintii sale un stil personal. Nu vrea sa urmeze moda; prefera sa o preceada. Vrea sa dea exemplul. Astfel ea contribuie, intr-o mare masura, la lansarea, la oficializarea modei. Dar, de indata ce un gen a fost consacrat, isi indreapta privirea altundeva.

Exista toate motivele sa se creada, pe baza observarii gusturilor vestimentare ale femeilor Berbec din zilcle noastre, ca fapturile feminine din accasta zodie au fost primcle care s-au tuns baieteste, au rupt cu traditia jupoanelor, au purtat fuste si rochii scurte, au adoptat imbracamintea strinsa pe corp si provocatoare, si-au pus pantaloni pescaresti etc. Pe ele le vedem in avangarda modelor extravagante si tot ele indraznesc sa poarte toalete socante. Ele contribuie in mare masura la masculinizarea imbracamintii feminine (George Sand: Luna-Berbec).

E posibil sa existe coafuri de tip Berbec, care li se potrivesc in mod special; ne gindim, de exemplu, la suvitele de par sau coditele infasurate de o parte si de cealalta a fruntii, precum niste coarne ale animalului. Desigur, ne aventuram aici pe un teren discutabil: nu facem decit sa avansam o simpla ipoteza, din curiozitate.

Mai sigur, se va remarca utilizarea deliberata a stofelor in culori vii si marele consum de farduri la acest tip de femei sau, dimpotriva, lipsa totala de machiaj, absenta aproape agresiva.

In ceea ce il priveste pe barbatul Berbec, un amanunt il caracterizeaza: nu-i plac palariile. Nu suporta nici parul prea abundent. Aproape ca ii cere frizerului sa-1 rada in cap, iar tunsoardea lui preferata este "in perie". Astazi, Berbecul tinar lasa parului sau lins toata libertatea de miscare si se tunde a la Marlon Brando, vedeta masculina cea mai tipica de Berbec (versiunea noua ala Titus).