Profesia

Excelenti adjuncti

Orientare

Cind i se impune alegerea profesiei unui tinar din Balanta, indecizia caracterului sau il pune in general la o grea incercare. il vedem cum oscileaza intre mai multe formule, se razgindeste, alterncaza preferintele, inainte de a face o alegcre definitiva. Anturajul trebuic sa-1 ajute sa-si degajeze propriile afinitati, astfel incit sa-si poata confrunta bine diferitele inclinatii. in nici un caz nu trebuie sa-1 forteze sau sa-1 constringa, ceea ce nu 1-ar aduce decit la un soi de capitulare a vointei, intemeindu-i orientarea pe o inclinatie pe jumatate satisfacatoare. Decit o solutie proasta, e mai bine uneori sa incerce o incursiur.e in ambele directii, ca sa fie sigur ca a facut o alegere buna.

Procedind prin eliminare, trebuie sa excluda din oficiu orice profesie care necesita o prea mare cheltuiala de energie fizica, tendinta lui spre oboseala limitindu-i forta musculara. in sens constructiv, cistiga daca se angajeaza in directia profesiilor care pretind intelegerea celuilalt, deoarece este nascut ca sa traiasca in contact cu lumea ori sa se asimileze unui mediu profesional. Aceste consideratii elementare, asociate cu altele mai personale, trebuie sa-i calauzeasca alegerea. Putem intocmi o lista simbolica de profesii care ii convin.

Profesia

Tendinte: Asimilare, simtde asociere si cooperare.
Functii: Uniune, comunicare, schimb.
Obiecte ale muncii: Lucrurile destinate sa distreze, obiectele de agrement,piesele cu caracter artistic, lucrurile frumoase si bune.
Actiuni: Rafinare, armonizare, echilibrare, conciliere, masurare, selectionare.
Locuri: Locurile de distractii, de amuzament, de destindere.

Solutii:

a) Artist, estetician, croitor, creator de modele, vitrinier.
b) Vinzator (de obiecte de arta), florar, parfumier.
c) Reprezentant, anchetator al opiniei publice, relatii cu publicul.
d) Avocat, om al legii.

Atitudini fata de munca

La munca, tipul Balanta nu e un "taietor de lemne". "Ambreiaza" cu o oarecare dificultate, dar efortul punerii in functiune este compensat de regularitatea ritmului care ii asigura un randament normal, deoarece are notiunea timpului.
Desi nu e genul dc om care sa realizeze lucruri marete, animat de un suflu creator antrenant, are in schimb darul de a se darui actiunii intreprinse servindu-i mai ales drept forta de echilibru; este un asociat sau un colaborator ideal.

Constiinta sa profesionala se exprima prin grija de a asigura o anume asiduitate, o regularitate si o constanta in participarea la lucru. Ea se observa si in efortul pe care il face ca sa se acomodeze situatiilor, si realizeaza asta cu afit mai bine, cu cit isi evalucaza mai echitabil participarea, ferindu-se de supraestimare, ca si de inferiorizare.

in sinul grupului profesional, printre cei care activeaza si cei care tempereaza mersul afacerilor, este un excelent factor de unitate. Dar nu are vointa de a se impune; nu are forta sa-i antreneze pe ceilalti in actiune si sa domine jocul atunci cind trebuie. Totusi, firea sa binevoitoare ii permite sa dea ordine cu multa suplete. Stie sa prezinte, are o buna elocinta, se arata disciplinat cu superiorii, echitabil cu egalii sai si binevoitor cu subalternii.

Ca sa aiba un randament mai bun, nu trebuie pus intr-un post unde i se cere sa intreprinda, sa cucereasca, sa lupte, sa-si dispute locul... Nu e omul care sa construiasca, ci acela care face sa se coaca situatiile; rolul sau natural nu este sa puna primele piefre la temelia unei intreprinderi, ci sa finiseze edificiul. Trebuie deci instalat intr-un post unde elementarul e deja realizat; pe un asemenea esichier poate face minuni, integrind, adaptind, ajustind, mladiind, lustruind...

In fata obstacolului se poticneste; dificultatea ii influenteaza moralul, iar daca pare greu de depasit, nativul abandoneaza. Nu are nici darul de a-si arunca toate atuurile pe acelasi taler si nici nu-si da prea des osteneala de a face efortul necesar ca sa cistige partida. Da impresia ca nu-si poate mobiliza toate fortele in aceeasi directie si ca nu se foloseste decit de jumatate din ele; de unde un soi de diletantism. E de injeles deci ca ii vine greu sa-si faca o situatie, sa-si cucereasca un loc; dar o data instalat, are un rol pe masura lui.

Din lipsa de originalitate, reuseste pe calea venusiana: place, farmeca; prin caracterul sau suplu, dispozitia sa egala si manierele agreabile isi cistiga favoruri. Si daca uneori, ba chiar adesea, este tributar evenimentelor, fiind supus celorlalp, stie sa pastreze distantele si practica o anume arta a degajarii care il duce la un oportunism avizat.
Reuseste in special intr-o asociere sau o colaborare, iar casatoria sa are adesea o mare influenta asupra carierei, datorita puternicei amprente conju-gale, buna sau rea.

Finante

Tipul Balanta nu face avere. Pentru asa ceva e nevoie de o lupta acerba: nu o accepta si acesta e punctul lui slab. Nici nu este in priza cu realitatea, ca oamenii de afaceri care scot bani din orice. Apartine genului de oameni rafinati si sensibili care actioneaza cu delicatete si reflecteaza de doua ori inainte de a folosi marile mijloace atunci cind sint obligati s-o faca, fiind ingrozitor de jenafi ca trebuie sa-i bruscheze pe ceilalti.

Cind personalitatea acestui tip nu e inca formata, asistam chiar la o refulare a valorilor "activului". Subiectul nu indrazneste sa cistige; se teme sa-si ceara drepturile, sa pretinda preful muncii prestate iar cind plateste, acest timid este increzator; nu se uita la chitanta ce i se prezinta, nici la restul care i se da, neprotestind atunci cind socoteala nu e corecta.

Trebuie sa precizam ca, in fata vietii, a ispitelor pamintesti, acest venusian nu e lacom: e un amator cu apetituri delicate. lar cind amprenta saturniana se face mai bine simtita, il vedem renuntind mai mult sau mai putin la posesiun. Atunci isi construieste o existenta in care valorile lui "a fi" au o neta prioritate asupra acelora ale lui "a avea": sa traiasca o viata agreabila si armonioasa care il face fericit, la marginea ispitelor materiale, iata care este, in cele din urma, idealul sau. :
Viata sa materiala poarta pecetea zodiei, in sensul ca tine balanta egala intre cistiguri si cheltuieli. Nu este sclavul banilor si stie cu usurinta sa-si dozeze cheltuielile in functie de venituri; bogat sau sarac, bugetul lui e intotdeauna echilibrat. in plus, accepta usor sa imparta cu ceilalti ceea ce are, iar relatiile sale in sfera materiala se desfasoara fara probleme.

Se intelege deci ca poate trai confortabii, fara a fi stresat de nevoi elementare; grijile banesti aluneca peste el: nu este axat pe cantitatea, ci pe caii-tatea lucrurilor. Nu sufera de non-posesiune, fiindca respira pe deasupra lumii pamintene, iar centrul vietii sale se afla in alta parte: in domeniul spiritual.