[ Simbolica ] [ Mitologie ] [ Psihologie ] [ Fizic ] [ Tipuri mixte de nativi ] [ Aparenta ] [ Profesia ]

Mitologie

Compensatiile oferite de Temis

In traditia ezoterica, in sanscrita, Balanta marcheaza punctul de inflexiune unde se produce revenirea la non manifestat. Venus, care era strins legata de Hermes-Mercur in Fecioara, devine instrumentul unei noi despartiri in semnul zodiacal pe care il guverneaza; este inceputul celei de-a doua parti a Zodiacului, perioada de involutie. Traditia pretinde ca aici Buddha exterioriza acele Mana. La un anumit grad de evolutie a civilizatiei, dupa perioada primitiva a omenirii androgine, pe care o poate evoca semnul Fecioarei, a aparut reproducerea sexuata, pe care o va infatisa simbolismul Scorpionului. Diferentiindu-se cele doua semne, Zodiacul primitiv cu zece semne a trebuit sa ia-ca loc Zodiacului actual cu douasprezece, deoarece a intervenit aria de tranzitie a Balantei.

Filozofia antica ne prezinta acest semn ca pe o veritabila punte, numita Antahkarana, ce leaga triplul ego al personalitatii superioare de "zdreanta materiala". Este deci vorba de un echilibru intre doua talere, iar bratul acestei balante este omul total; unul din talere alcatuit din Kama-Mana, inclinind spre Scorpion, reprezinta dorintele, iar celalalt, Buddha-Mana, tinzind spre Fecioara, reprezinta latura spirituala. Iar aceasta punte intruchipeaza, de fapt, mijlocul de a exprima in materie cosmica toate conceptele latente din gindirea Creatorului. In fond, Buddha coboara intr-un plan de viata pe care 1-a creat el insusi, plan inferior acestui gind de viata, dar in perpetua comunicare cu el.

Se intelege ca, potrivit temei lor astrale, unii nativi vor gasi in ei insisi posibilitatea de a efectua aceasta integrare, in timp ce altii vor ramine, toata viata, disociati, fara sa realizeze un echilibru valabil.

Mai putin numeroase, poate, decit la celelalte semne, miturile legendare sint totusi frumoase si, totodata, foarte elocvente. Intr-adevar, cu atributele sale de Venus-Urania, aceasta domneste asupra zodiei; in general este reprezentata atingind.spuma valurilor doar cu virful picioarelor.

Legenda lui Adonis simbolizeaza cel mai bine trecerea la alt anotimp. Frumosul Adonis, fiul Mirrei si al lui Cinir, s-a nascut in irnprejurari dramatice, mama sa fugind pina in Arabia de blestemul tatalui ei. Acolo, zeii, induiosati de situatia ei, au metamorfozat-o in arbustul numit mirt. Or, la capatul gestatiei, arborele s-a intredeschis si nimfele padurii au adoptat copilul si 1-au ascuns in pesterile din vecinatate. Acesta si-a petrecut deci toata tineretea vinind prin paduri si a ajuns astfel la Fenicia unde 1-a intilnit Venus, care s-a indragostit imediat de el; spre dispretul celorialti zei, ea a parasit Citera ca sa-1 urmeze in padurile de pe muntii Liban. Apollo i-a vazut si 1-a informat pe Marte. Acesta, gclos, a pornit in urmarirea lor. Diana, veghind asupra indragostitilor, a prevenit-o pe Venus care, ingrijorata, a vrut sa-1 impiedice pe Adonis s-o paraseasca pentru a se duce la vinatoare. Dar, pe cind aceasta donmea, Adonis a plecat si 1-a intilnit in drumul sau pe Marte, carc, metamorfozat in mistret, 1-a ranit la coapsa. Trezindu-se, Venus constata disparitia lui Adonis, porneste in cautarea lui si il gaseste orientindu-se dupa urmele de singe. Nu il poate readuce la viata, dar transpune, cel putin, culorile lui Adonis in deditei, flori proaspete de padure.

Adonis era insa atit de seducator incit, ajungind in Infern, a fost indragit de Proserpina. Venus i s-a plins lui Jupiter. Adonis ezita in alegerea uneia dintre ele (indecizia Balantei), iar Jupiter, foarte plictisit, a pronuntat o sentinta de echilibru si conciliere: Adonis urma sa petreaca sase luni in Infern si sase luni cu Venus pe pamint, in paduri. Astfel, in Antichitatea greaca toamna se deplingea disparitia lui Adonis si declinul vegetatiei, apoi se celebra, primavara, reinvierea lui in momentul trecerii Soarelui in zodia Taurului. Acest cult special reunindu-i pe Afrodita si Adonis s-a celebrat mai intii la Atena si Amatunta; mai tirziu a trecut si in Alexandria.

Totusi mitul zeitei Temis reprezinta atributele cele mai sigure ale semnului, in acord cu acea confruntare dintre cer si pamint care il caracterizeaza. Intr-adevar, Temis, fiica Geei si a lui Uranus, 1-a avut drept frate pe Cronos iar drept nepot pe Zeus. Acesta, aflat mereu in cautare de noi concubine, a silit-o sa i se daruiasca. A avut mai intii trei fiice - Pacea, Echitatea si Legea -, apoi a fost si mama Moirelor si a Orelor. Vom regasi aici numeroase simboluri legate de Balanta. Aceasta este, de altfel, unul din atributele zeitei Temis, Justitia, a carei chczasie de impartialitate e faptul de-a fi legata la ochi. Legea reprezinta fidelitatea, Pacea, sensibilitatea, iar Echitatea, exactitatea, toate calitati specifice ale Balantei. In ceea ce priveste Orele, acestea sint inchipuite ca un cortegiu de fete tinere care se tin de mina, executind un dans ritmat. Ele deschid astfel portile in fata Soarelui la fiecare reinnoire a anotim-purilor si in fiecare zori de zi.

Cit despre Moire, Parce la romani, se stic ca ele tin "in balanta" toate destinele omenesti. Desenele romane o arata pe Atropos, neinduratoare, cu un ochi atintit asupra horoscopului tinut de sora ei Lachesis, imbracata, cu o rochie presarata cu stele si aratind spre un cadran solar purtind inscriptia Omnes uulnerant, uitima necat, adica "Toate ranesc, ultima ucide!". Astfel, la ora stabilita de horoscop, Atropos taia cu foarfecele ei mari firul vietii pe care il torsese si depanase cea de-a treia sora, Cloto.

Vom mentiona succint faptul ca fabula a avut grija sa lege Balanta si de semnul precedent, de vreme ce, in Fecioara, am vazut-o pe Demeter coplesindu-si cu daruri sotul muritor, Triptolem, pe care il insarcinase sa raspindeasca printre oameni semintele si uneltele, intre care si plugul. Il regasim mai tirziu pe Triptolem, devenit judecator in Infem, tinind in miini o balanta. S-a spus, in legatura cu Racul, ca una din cele patru stari ale constiintei este "constiinta somnului profund". Orientalii o situau in Balanta, ceea ce este in acord nu numai cu fabula despre Venus eliberindu-1 pe Adonis din Infern, dar si cu legenda lui Psyche. Gasim aici o trezire, o constientizare pe care Psyche (sufletul), eliberata din somnul adinc al mortii, este singura capabila s-o conceapa in unitatea ei. De acurn inainte se deschide o lume de senzatii subtile, in care fiecare vibratie determina o reactie, si unde sufletul vigilent trebuie sa fie intotdeauna atent la echilibrul sau.

Venus i se plingea intr-o zi zeitei Temis de fiul ei Eros, care, spunea ea, raminea tot un copil. Temis i-a aratat ca Eros nu se va dezvolta decit daca va avea un frate. Asa s-a nascut Anteros. lar nevoia aceasta de compensatie este, de asemenea, reprezentativa pentru mitul Balantei. Unii vad in numele lui Anteros o transpunere a iubirii intr-un fel o notiune de antiiubire. in realitate, el trebuie interpretat ca o "reflectare a iubirii" care s-ar putea numi "iubirea de celalalt" sau, mai degraba, iubirea pentru iubire.

Eros a fost insarcinat de Venus s-o loveasca pe cea pe care o considera o rivala cu sageata de plumb simbolizind distrugerea oricarei sperante. Dar Psyche il cucereste si el renunta s-o mai sageteze; amindoi se unesc intr-o nunta sacra savirsita in tenebre, deoarece el i-a interzis sa caute sa-I vada si si-a luat, in acest scop, infatisare de sarpe. Regasim aici un simbol al Fecioarei, sarpele mercurian al cunoasterii unindu-se cu Psyche (curiozitatea sufletului), ramasa in intuneric. Dar ea, trezindu-se intr-o noapte, in timp ce iubitul ei dormea (emanatie a acelor Mana), a vrut sa-si satisfaca in sfirsit curiozitatea si a aprins o lampa. O picatura de ulei incins s-a prelins pe mina lui Eros care a luat-o la fuga. Psyche a implorat-o atunci pe Venus sa-i ingaduie sa-1 caute. Aceasta a fost miscata, dar i-a impus o incercare: sa ajunga in virful Turnului (cunoasterii) pe o scara abrupta, povirnita, reprezentind ideaiul. Disperata ca nu-1 ga-seste pe Eros, Psyche avea de gind sa se arunce din virf cind s-a auzit vocea Tumului care a sfatuit-o sa coboare pe acelasi drum si sa se duca in Infern ca sa descopere acolo cutia cu parfumuri a Persefonei. Astfel ea coboara atenta sa-si mentina echilibrul si straduindu-se sa nu se uite in jurul ei, ca sa nu cada in gol.

Implinindu-si misiunea si aducind cutia, dar mereu prada indoielii si curiozitatii, Psyche n-a mai respectat interdictia care i se impusese si a deschis cutia. Miresmele magice emanate din ea au cufundat-o pe loc intr-un somn straniu si adinc din care nu a putut-o trezi decit Eros; acesta a obtinut chiar de la Jupiter primirea lui Psyche in Olimp. Aceasta imagine ne aminteste ca sufletul unui nativ din Balanta s-ar lasa linistit prada somnului, numai ca sa nu trebuiasca sa lupte.