[ Simbolica ] [ Mitologie ] [ Psihologie ] [ Fizic ] [ Tipuri mixte de nativi ] [ Aparenta ] [ Profesia ]

Simbolica

Iubirea de ceilalti

In fiecare an la 23 septembrie, cind Soarele intra in cel de-al saptelea semn din Zodiac, Balanta, ne aflam in mijlocul anului astronomic. Ca si la 21 martie, astrul trece la punctul zodiacal de intilnire dintre ecliptica si ecuatorul ceresc, dar paraseste emisfera nordica si trece ecuatorul spre a intra in emisfera sudica. Acesta e sensul echinoctiului din Balanta care inaugureaza toamna. Perioada de o luna in timpul careia astrul zilei strabate zodia - de la 23 septembrie la 22 octombrie - corespunde, asadar, primei faze a toamnei.

Este inutil sa ne raportam la constelatia Libra, pe care, uneori, e dificil s-o distingem de zodie sau sa recurgem la ideea unei inselatoare influente stelare, aceea a incandescentului Arcturus, bunaoara. Gradul 180° - 0° al Balantei - este punctul median al Zodiacului: de la Berbec pina la sfirsitul Fecioarei, s-a scurs un hemiciclu; incepe hemiciclul opus care, la sfirsitul Pestilor, va intilni primul semn zodiacal intr-o miscare ciclica perpetua.

Pentru astrolog, ceea ce conteaza e momentul specific. Echinoctiul de toamna aduce cu el echilibrul dintre zile si nopti, ca si la inceputul primaverii; dar talerele balantei inclina in sensul opus: dupa triumful zilelor asupra noptilor, urmeaza lenta instalare a lumii nocturne, egalizata de declinul lumii diurne. Caldura si lumina sint in descrestere. Nu degeaba, Soarele este "slabit": toamna inseamna asfintitul.

In natura, ultimele fructe coapte se desprind din pomii ale caror crengi se despoaie; ca o prefigurare a unei perioade de destindere, de repaus, de pace, cind formele exterioare si valorile obiective se retrag treptat in fata vietii interioare. Intre Berbec si Fecioara am asistat la desfasurarea intregului ciclu al vegetatiei, de la germinarea grauntei, pina la culegerea spicului. La capatul acestui hemiciclu, materia si-a atins tinta in desavirsirea substantei. Cu zodia Balantei incepe procesul invers: declinul lumii organice, dar si, o data cu reintoarcerea substantei in esenta, avintul lumii spirituale. Iar echinoctiul, punct median, semnifica echilibrul dintre edificiul construit si fortele care ii pregatesc naruirea.
Ascensiunea "fortei noptii", victorioasa in fata "fortei zilei", formeaza ideea esentiala a acestei noi orientari. In anotimpurile cu zile lungi, natura in plina extroversiune actioneaza neobosit; cind zilele scad, viata se retrage si trece din exterior in interior, parca spre a prinde noi puteri. Dar, paralel cu o toamna exterioara triumfa o primavara interioara; asfintitul anual al Soarelui este compensat de o aurora: cea a planetei Saturn, "exaltata" in zodie, si punind astfel in evidenta valorile de desprindere, despuiere, renuntare. Vom putea spune ca ruperea echilibrului zi-noapte in favoarea principiului obscur duce la coborirea spiritualului in material.

Trebuie sa admitem ca nu se putea face o alegere mai buna pentru a reprezenta acest al saptelea semn zodiacal: o Balanta cu un brat si doua talere; nu conteaza daca acestea stau in echilibru sau nu. Hieroglifa o stilizeaza cu doua linii orizontale paralele, dintre care cea din partea superioara are deasupra ei un semicerc central.

Bratul care leaga intre ele cele doua talere in echilibru contine toata gindirea profunda a zodiei. Raport de echilibru intre doua aspecte alternante, opozitie a contrariilor sau asociere a lucruriJor complementare: principiul consta in punerea fata in fata a doi poli opusi care se mentin antagonisti atit timp cit cele doua elemente nu-si gasesc unitatea comuna, dar care ajung la unirea laturilor complementare in clipa cind descopera centrul, respectiv punctul median al bratului. Trebuie deci sa se gaseasca "justa masura" care anima dinamica termenilor aflati in prezenta. Dualitatea, despartirea, partajul, echilibrul, unirea sint produsele, ratate sau reusite, ale acestei structuri.

Putem observa ca, pornind de la inceputul zodiei Berbecului, Balanta este primul semn zodiacal care are un punct opus: Berbecul. Este fata de acesta ceea ce reprezinta antiteza fata de teza. Berbecul inseamna animalitatea focului originar, domnia asa-numitului struggle for life, elanul primitiv al primaverii, alcatuit din impulsivitate creatoare. In fata acestui instinct brut se situeaza domnia echilibrata, proportionata, ajustata a Balantei, ale carei talere egalizeaza motorul si frina, elanul si constringerea. Aici, tumultul si violenta fac loc destinderii, pacii, iar universului format din creste si unghiuri i se opune o lume de termeni medii, de masuri, de semitonuri si de nuante. in aceasta rafinare, fiinta pierde fara indoiala orice urma a adevarului ei prim, dar este adaptata, asimilata, umanizata.

De la intrarea in Berbec pina la cea in Balanta s-au parcurs 180°: unghiul zodiacal s-a largit pina la punctul sau extrem; de acum inainte el se va restringe, revenind la baza. S-a depasit deci o limita: aceea a Eului care se afla la capatul dezvoltarii si care acum trebuie sa involueze, la fel ca forta solara care il personifica. Nu se mai pune problema sa se cucereasca cel mai vast spatiu vital, ca in Leu, nici chiar, ca in Fecioara, sa se atinga o perfectiune clasica. Balanta inaugureaza intilnirea cu egalii si introduce relatia de la donator la donator; apare ideea de toleranta, de limitare, chiar de renuntare. Cu pretul unei impartiri, s-a creat un schimb, s-a nascut cooperarea sociala.

Semnul apartine, de altfel, naturii subtile si eterate a Aerului, element al schimburilor, al contactelor si al legaturilor umane. Or, in triunghiul aerian al Zodiacului, el isi are locul intre Gemeni si Varsator; exista trei etape bine precizate: camaraderia scolara, legatura in pereche si fraternitatea universala; trecerea de la un "se" nediferentiat la "tu si eu" dialectizat, apoi, de la acesta, la "noi" colectiv.

In cursul primului hemiciclu era vorba de inflorirea individualitatii; cel de-al doilea, care incepe aici, va duce la integrarea personalitatii in marele tot. Constiinta sociala isi face aparitia o data cu acceptarea grupului si a schimburilor umane. Cooperarea s-a nascut si isi va gasi substanta in Scorpion si gindire in Sagetator, ca sa ajunga la Capricorn o data cu crearea organismului social, a statului. Utilizarea balantei duce la acelasi drum: A cintari ceva nu inseamna oare a-1 evalua in functie de o greutate-etalon, adica a-i stabili valoarea sociala?

Daca Eul din Balanta isi accepta caderea instalindu-se la o valoare egala cu altul decit sine, el se simte curind incomplet si incearca atractia celui complementar cu el. Apare astfel beneficiul consimtirii la sacrificiul de Sine: asfintitul autumnal stirneste primavara interioara facind sa se iveasca sufletul in intilnirea cu aspectul complementar ideal, acel "tu": lubeste-ti aproapele ca pe tine insuti.

Acest semn se afla sub tutela planetei Venus. Dar nu estc vorba de Venus Genitrix din Taur, zeita paminteana a betiei dionisiace din imbatatoarea luna mai. Este Venus Afrodita a trandafirilor toamnei, "ordonatoare" cereasca a iubirii, a frumosului, a dreptatii, a adevarului, inspiratoare a artelor. Ea este principiul dorintei primordiale, a atractiei, zeita Nuntilor Sacre. Ea uneste toate fiintele si le apropie, mai putin sub semnul atractiei pasionale, cit sub cel al elanului spiritual in cautarea gratiei si a armoniei. Daca zeita dragostei feminine este mama lui Eros care ii raneste pe muritori cu sagetile lui, inseamna ca Frumusetea pe care o intruchipeaza trezeste in om dorinta irezistibila care se transforma in chinul de a o poseda si de a se uni cu ea, fie sub aspectul ei formal (frumusetea sensibila), fie sub aspectul ei esential (frumusetea intelectuala). Dar neoplatonicianul Plotin, marele filozof al astrologiei, a exprimat foarte bine aceste valori: Sufletul e Afrodita, iar Eros e actul sufletului cind se inclina spre bine.

In ceea ce priveste practica astrologica, valorile Balantei isi au deci corespondenta in cele ale astrului Venus; tendintele semnului capata cu atit mai mult relief, cu cit astrul este predominant la nastere. La fel se intimpla si daca sectorul numit Casa a VII-a - omologia celui de-al saptelea semn zodiacal cu al saptelea sector - este ocupat de planete. Aceasta Casa a Vll-a reprezinta lumea care sta fata in fata cu subiectul, fie pentru a-1 completa (asociatii, colaborari, uniuni, casatorie), fie pentru a i se opune (inamici declarati, rivali, adversari, lupte, obstacole, procese, divorturi). Prin urmare, astrologul trebuie sa tina seama de "complexul valorilor" - Balanta-Venus-Casa a VII-a - care formeaza un tot, o retea de tendinte omogene si conexe.

Iata semnificatia diferitilor factori astrali in Balanta:
Soarele si Ascendentul in Balanta afirma, subliniaza semnul in stare pura, fara a-1 particulariza.
Luna in Balanta dezvolta sensibilitatea feminina a semnului care se materializeaza intr-un suflet delicat, rafinat, indragostit de armonie si de ideal (Chopin, Ludovic al XIH-lea, Manet, Maria-Antoaneta).
Cind Mercur este in Balanta prevaleaza in mod esential semnul sub aspect intelectual (Bossuet, Boucher, Erasm, Guizot, Lamartine, Meyerbeer, Necker, Nietzschc, Verdi).
Cu Venus in Balanta infloresc aspiratiile afective si sensibilitatea aeriana, artistica sau estetica a semnului (Bizet, Bonnard, Cleo de Merode, Couperin, Eleonora Duse, Hogarth, Lamartine, Marchiza de Montespan, Wilde).
Marte in Balanta este extrem de "slabit", se afla in "exil". Este devirilizat dezarmat, deposedat de forta sa ofensiva, condamnat mai mult sau mai putm la neputinta, daca nu la infringere (Cervantes, Henric al IH-lea, Lermontov, Mendelssohn, Merimee, Petain, Paul Reynaud).
Jupiter in Balanta face sa infloreasca sociabilitatea semnului care se arata si mai suplu, conciliant si adaptabil, adesea pina la oportunism; colaborator innascut; caracter comod si fire fericita (Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea, Ludovic al XVIII-lea, Watteau).
Saturn in Balanta afirma valorile spirituale ale scmnului in masura in care il duc la detasarea de sine in folosul universalului (Bossuet).