Ce plini de uimire trebuie sa fi fost ochii primului pamantean care, luand o geoda in mana si spargand-o a descoperit in mijlocul ei, ca intr-o nuca de piatra, miezul de cristale sau albul fainos al calcarelor captiv in coaja de cremene. Si mai plin de incantare abia potolindu-si bucuria descoperiri unei nebanuite comori trebuie sa fi fost sufletul primului miner care in adancul pamantului, a scos de sub tarnacop vatra unei splendide flori de mina inchisa in sipetul de intuneric al scoartei terestre.
     Prin cine stie ce miracol geologic explicat numai de legile fizicii si ale chimiei, Carpatii nostrii au zamislit de-a lungul incremenitelor filoane de minereuri din subteran in tacerea vesniciilor asternute dupa nasterea Terrei si dupa coborarea magmei catre nucleul de foc din inima globului, adevarate opere de arta, cristale multicolore tainuind in ele o stranie lumina minerala pe care atunci cand sunt scoase la suprafata soarele le face sa scanteieze feeric.
     Muzeul de istorie din Baia mare gazduieste una dintre cele mai mari colectii de flori de mina din tara, din zona Muntilor Maramuresului. O alta colectie importanta se afla in localitatea Ocna de Fier unde domnul Constantin Gruescu si-a consacrat intreaga viata strangerii celor mai elocvente exemplare extrase din Muntii Metalici si din Muntii Apuseni, colectia avand o inestimabila valoare.
     Formate in precambrian sau in postcambrian florile de mina sunt expresii ale unitatii metalogenetice asociate pentru zona Oas-Gutai-Tigles ca si pentru Muntii Banatului si Apusenilor. Am putea spune ca in aceste zone pamantul si-a concentrat cateva dintre marile sale sipete cu comori.
     Zona Oas-Gutai-Tigles care face parte din cea mai importanta manifestare vulcanica de pe teritoriul Europei, a cunoscut eruptii vulcanice neogene si urmate in trei faze de fenomene hidrotermale. Solutiile hidrotermale provenind din magma sub forma unor emanatii gazoase sau condensat ulterior depunand constituanti metalici, cristalizand, cizeland podoaba florilor de mina, dandu-le calitati estetice deosebite.
     Florile din lumea vegetala sunt organe de reproducere a multor plante, ele ramanand podoaba florei terestre, subiect de metafora, de cantec de ilustrare a frumosului. Spre deosebire de ele, florile de mina n-au incununat decat nasterea Terrei si, faurite fiind in adancuri, acolo unde mitologia situa fabulosul atelier al lui Hefaistos, poate ca tocmai de aceea nu se ofilesc niciodata dupa ce sunt culese ci din contra, scoase din intunericul lipsit de soare, din anonimatul zacamintelor mereu pline de surprize se ofera vesnic ochiului si inimii celui ce le priveste incantat de neasemuita lor frumusete.
     Opalul intunecat al baritinei, aglomerarile de hexagoane castanii de casiterita, albul translucid al cristalelor de gips sau de calcita, transparenta limpede a cuartului optic, verdele galenei, auriul axinitei, combinatii datorate hazardului intre blenda, calamina si smitsonita sau intre hematita, limonita si sideroza dau adevarate opere de arta faurite in creuzetul naturii din vremea fara memorie a racirii scoartei terestre.
     Corpuri tari cristaliforme constituind un unic si mare tezaur de la diamant la grafit culorile lor au fost distilate chimic fiecare avand o expresie proprie desi compozitia lor poate fi inrudita.
     Marele poet clasic german Goethe era pasionat de minerale pe care le sorta in casa lui de la Weimar dupa culoare, stralucire, claritate, duritate, greutate specifica, structura chiar si dupa gust si miros, vazand in ele curcubeele din adancuri, magma distilata, depozitare de lumina rece, uluit intotdeauna de frumusetea si luminiscenta lor.
     Cum si de unde au aparut s-au intrebat si Goethe si Calistrat Hogas si Mihail Sadoveanu, deopotriva de incantati de neasemuita lor podoaba. Fiind produse ale unor reactii chimico-fizice din natura fiecare mineral poate aparea doar in anumite conditii de mediu, temperatura si presiune dar geneza lor ramane pana acum o mare si tulburatoare enigma.
     Omului i-a ramas insa neinfranta curiozitatea, ambitia de a patrunde cele mai tainice procese ale naturii visand sa le stapaneasca si sa le puna in slujba sa.
     Mierea aurie a sfaleritei, blenda astfel denumita dupa grecescul Sfaleros (inselator) nu este pentru colectionarul de flori de mina doar o formula chimica indicand continutul de zinc ci o adevarata opera de arta a naturii.
     La fel calcopirita al carei nume deriva de la grecescul chalkos - cupru si pyros - foc, cea care se cristalizeaza in sistemul tetragonal, aduce prin culoarea ei de alama irizata imaginea tulburatoare a aurului.
     Antimonitul de Herja, de Baia Sprie sau de Baiut, stravechi vetre maramuresene ale mineritului a uimit intotdeauna prin sistemul sau rombic de cristalizare cu stiatiuni verticale.
     Marcasitul, un minereu important pentru obtinerea acidului sulfuric isi trage numele din araba veche si sub forma de pseudomorfoza dupa Pyrotina se gaseste in zacamantul Herja.
     Tetraedritul veznic cubic are o culoare cenusie ca a otelului proaspat taiat. Cele mai frumoase crisle ale acestui mineral au fost recoltate la Cavnic, Maramures.
     Rodocrozitul trandafiriu - numele ii atesta culoarea venind de la grecescu rhodon (trandafir) si de la chros (culoare) apare extrem de rar sub forma cristalelor romboidale asa cum il infatiseaza marea colectie de flori de mina de la Baia Mare.
     Acestora li se adauga exemplare deosebite de pirita, calcit, siderit, baritina, wolframit si gips greu de egalat prin frumusetea si ineditul cristalizarilor lor.
     Flori de mina, flori ale adancurilor pamantului romanesc, acest leagan al unui popor vesnic iubitor de frumusete pe care natura l-a rasplatit din plin cu tot ce are ea mai nepretuit. Priviti-le si indragiti-le.
     Sunt nestamate ale acestui pamant ce merita mai mult ca oricare altul sa fie iubit.

Rubrica de: Cristi Tirla

Vezi si alte articole...